duminică, 1 februarie 2015

Solitar în vârf de pioleţi.


Iată-mă reîntors pe paginile acestui blog după o lungă perioadă de timp, timp în care s-au mai schimbat unele lucruri în viaţa mea, dar să revenim la momentele mai interesante ce le-am petrecut în ultima vreme.
Sezonul acesta de iarnă m-am axat mai mult pe căţărat decât pe schiul de tură şi am dat câteva ture prin paradisul Cheilor Bicazului şi Bicăjelului, zone unde te poţi căţăra fie pe gheaţa formată la cele două cascade, fie dry tooling pe traseele ce există în aval de cele două cascade.




Cheile Bicăjelului

La începutul lunii Ianuarie am profitat de răcoarea de afară şi am mers să mă dau pe cea de-a doua cascadă din Cheile Bicăjelului, respectiv Cascada Prieteniei, ţin să-i menţionez numele deoarece am botezat-o împreună cu Florian (Kobe ) din Iaşi în anul 2005, an în care i-am făcut pentru prima dată premiera.


O parte din Cascada Prieteniei.

Deşi este puţin mai uşoară decât zona de gheaţă ce se formează în zona Lapoşului, cere puţină cunoştintă tehnică şi rezistentă fizică pentru a parcurge-o, cel puţin prin partea ei dreaptă şi bineînţeles căţărată în cap de coardă şi nu în manşă cu asigurare de sus cum se practică de obicei...


Florin-Ciprian Andrecuţ (rope-solo Cascada Prieteniei)


Anul acesta am găsit-o într-o stare nu foarte bună, existând doar o linie mai sigură pe care trebuia să o ghiceşti după sunetul pioleţilor ce loveau gheaţa, un sunet ferm fără ecou însemna o siguranţă acceptabilă iar alt sunet de lovitură cu pioletul în nişte borcane goale din cămară şi cu mici sunete ale bucăţilor de gheaţă ce cădeau pe undeva după perdeaua de gheaţă, prezenta tot un fel de siguranţă, sau…



Florin-Ciprian Andrecuţ (rope-solo Cascada Prieteniei)

La o săptămână după Cascada Prieteniei am coborât pe firul Bicăjelului la Cascada Bicăjelului, o cascadă foarte uşoară din punct de vedere tehnic, singura problemă “tehnică” find la treapta dintre cele două porţiuni ale cascadei, deoarece nu era în totalitate îngheţată.


Cascada Bicăjelului

În acea zi am avut neplăcerea de a mă căţăra prin apă, fiindcă în zona de ieşire a primei porţiuni, gheaţa s-a rupt pe o bucată destul de mare şi am rămas cu pioleţii atârnaţi în ceva…nu ştiu în ce, sub apa Cascadei Bicăjelului, iar apa făcându-şi drum prin mâneca polarului a ajuns la zonele intime, după care s-a cantonat în ghetele de căţărat.


Florin-Ciprian Andrecuţ (paradisul meu)

Lăsând aventura “la copcă pe verticală”, merg la zona de dry tooling unde m-am dat pe traseele existente. Aceleaşi lungi şi frumoase trasee, care după părerea mea sunt şi vor rămâne cele mai frumoase din ţară.



Florin-Ciprian Andrecuţ (rope-solo Harmonica M8)

În rest vedem ce v-a mai fi. Sper ca răcoarea de afară să mai ţină Bicăjelul îngheţat, să pot ajunge şi la restul de trasee.


5 comentarii:

Anonim spunea...

Felicitari ptr.articol,ptr.poze frumoase si nu in ultimul rand ptr.pasiunea si curajul tau...Bravo Cipri! :) Succes si in continuare!

Anonim spunea...

Superb!;)

Anonim spunea...

Așteptăm noutăți!;)Mult succes!:)

Anonim spunea...

Un Solitar priceput!!!Realizări infinite...!

Anonim spunea...

Felicitări!!!