duminică, 4 ianuarie 2009

Gheaţă & Dry tooling…

Din nou în Bicăjel, în locul unde îmi petrec cel mai mult timp la căţărat pe timp de iarna.
După ce au trecut minunatele sărbători de iarnă, care mi le-am dedicat schiatului, a trecut şi Cupa Românie de Escaladă Mixtă, ce s-a desfăşurat la Buşteni, trecem din nou la treabă şi am început anul cu o ieşire la gheaţă şi una la dry tooling, adică sâmbătă la căţărat pe gheaţă şi duminică la dry tooling.

Bicăjelul

Ciprian Andrecuţ la baza primei cascade.

Sâmbătă dimineaţa îl iau pe amicul meu din Topliţa, Şimon Istvan, să dăm o fugă până la cascadele îngheţate de pe Bicăjel. Plecăm de acasă pe o temperatură normală pentru oraşul meu natal, Topliţa, de -24ºC. Ajunşi acolo la prima cascadă toate bune şi frumoase, formată pe toată porţiuna ei, cascada îngheţată se prezenta bine din punct de vedere al siguranţei gheţii.

Şimon Istvan în prim plan, Ciprian Andrecuţ în planul îndepărtat.


Ciprian Andrecuţ pe trapta a doua a cascadei.

Ciprian Andrecuţ pe treapta a doua a cascadei.

Ne echipăm si îi dăm câteva urcări consecutive, alegând mai multe variante de abordare, după care propun să ne mutăm la cascada din amonte de prima, o cascadă căreia i-am făcut premiera în 2005 şi pe care am botezat-o “Cascada Prieteniei”, cu grad de dificultate 4 şi grad de angajament III.

Ciprian Andrecuţ în acţiune.



Surpriza mi-a fost faptul că nu era în de-ajuns de stabilă gheaţa pe porţiunea de ţurţure, asta observând mai de aproape, după ce am urcat pe ea mai mult de jumătate, şuruburile de gheaţă aveau un amplasament foarte prost, cauzat de gheţa instabilă, care la prima vedere părea a fi bine formată, dar pleca de la locul ei în blocuri mari, gheaţa la lovire răspundea printr-un sunet foarte ciudat care nu îmi dădea deloc încredere în structura pe care mă aflam, ceea ce m-a făcut să mă retrag, probabil că cei care se caţără pe acolo în manşa legată de bradul din vârf o să treacă, dar în cap de coardă treburile stau cu totul şi cu totul altfel.

În drum spre a doua cascadă.

În stânga, “Cascada Prieteniei”, în dreapta Ciprian Andrecuţ.

Ciprian Andrecuţ, plasând o asigurare în gheaţă.

După cum spunea şi marele căţărător francez, pe gheaţă, Francois Damilano, “cel mai important lucru în căţărarea pe gheaţă este să şti când să te retragi”.

Ciprian Andrecuţ pe verticala “Cascadei Prieteniei”.




Cu toate astea ne retragem şi spre casă, fericiţi, îngheţaţi, cu inimile împăcate şi îngheţate.

Ciprian Andrecuţ în căutarea unui amplasament pentru şurubul de gheaţă.

Ciprian Andrecuţ, ultimii paşi către vârf.

A doua zi duminică, clar, mă întâlnesc la locul crimei cu fratele de coardă, Florian Mastacan, şi cu încă doi prieteni de-ai lui, bineînţeles la faleza de dry tooling, la proiectul lui Florian, “Millenium” (M10-). Eu am ales să repet traseul “Millenium” (M10-), după care să mă bag în traseul “Harmonica” (M8), în care Luş, unul din prietenii lui Florian şi-a abandonat echipamentul.
Ziua a fost scurtă, dar cu efect pentru mine, mai slabă pentru Florian, care după câteva încercări date pe traseu, încă nu vrea să-l facă pe acest “Millenium” (M10-) : - ).
Cam atât a fost ca eveniment mai frumos în acest sfârşit de săptămână.

3 comentarii:

Ioana spunea...

Bine Pitzi!!! vad ca te dai... nu glumesti :)
Spor si hai romania!!!

Ciprian Florin Andrecuţ spunea...

Facem cat putem...

Anonim spunea...

Frumoasă Cascada Bicajel...superbe poze !